Cheile de pe icoana Sfântul Apostol Petru înseamnă Cheile Împărăției Cerurilor, pe care Domnul nostru Iisus Hristos în timpul vieții sale pământești le-a făgăduit că le va da acestui mare apostol pentru mărturisirea lui hotărâtoare, că El este Fiul lui Dumnezeu. Evenimentul dat s-a petrecut în felul următor: …Și venind Iisus în părțile Cezareii lui Filip, îi întreba pe ucenicii Săi zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au răspuns: Unii, Ioan Botezătorul, alții Ilie, alții Ieremia sau unul dintre prooroci. Și le-a zis: Dar voi cine ziceți că sunt? Răspunzând Simon Petru a zis: Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu (Mt. XVI 13-16). Pentru această hotărâtoare mărturisire, Mântuitorul îl fericește pe Sfântul Apostol Petru, zicând: Fericit ești Simone, fiul lui Iona, că nu trup și sânge ți-au descoperit ție aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri. (Mt. XVI, 17). Și după aceasta, ca răsplată pentru mărturisirea pe care el cel dintâi a făcut-o, Mântuitorul i-a zis: …tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui, apoi mai adaugă Hristos, și îți voi da ție cheile Împărăției Cerurilor. (Mt. XVI, 18-19).
Sub Împărăția Cerurilor, cheile de la care i s-au dat Sfântul Apostol Petru, aici, ca și în alte locuri (Mt. III, 2; IV, 17; XIII, 24) se înțelege împărăția darului sau Biserica, pe care Mântuitorul a făgăduit că o va zidi pe piatra credinței și a mărturisirii lui Petru.
Cum însă trebuie înțeleasă înmânarea cheilor de la Împărăția Cerului Sfântului Apostol Petru?
După obiceiul popoarelor vechi precum și a evreilor, înmânarea cheilor înseamnă încredințarea stăpânirii asupra casei sau asupra averii (Is. XXII, 22; Apoc. III, 7). Potrivit cu acestea și cuvintele Mântuitorului: și-ți voi da ție cheile Împărăției Cerului, trebuie înțelese prin acestea că Sfântului Apostol Petru i s-a dat puterea de a închide și a deschide intrarea în această împărăție, de a primi în sânul Bisericii sau de a îndepărta de la ea.
De această putere este legată și altceva: de-a lega și a dezlega păcatele oamenilor. Pentru că numai acela poate să fie membru al Bisericii, care prin pocăință va primi iertare păcatelor, care se dă de Dumnezeu prin slujitorii Bisericii. Prin urmare, când Mântuitorul i-a dat Sfântului Apostol Petru cheile, prin aceasta l-a împuternicit să lege și să dezlege păcatele oamenilor: și orice vei lega pe pământ va fi legat și în ceruri și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat și în ceruri. (Mt. XVI, 19).
Și deoarece Sfântul Apostol Petru, cel dintâi a mărturisit că Hristos este Fiul lui Dumnezeu, tot cel dintâi dintre Apostoli a primit și făgăduința că va avea cheile.
Din contextul Scripturii vedem că Mântuitorul a făgăduit că va da tuturor Apostolilor putere. Aceasta se întâmplă doar peste câteva zile de la mărturisirea marelui Apostol: ori câte veți lega pe pământ, le spune Hristos, vor fi legate și în cer, și ori câte veți dezlega pe pământ vor fi dezlegate și în cer. (Mt. XVIII, 18). Doar după învierea Sa, El a dat această putere atât Sfinților Apostoli cât și urmașilor lor, episcopi și preoți. Arătându-se ucenicilor săi după înviere, El a suflat asupra lor și le-a zis: Luați Duh Sfânt; cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi ținute. (In. XX, 22-23).
Deci, când vedem pe icoana pe Sfântul Apostol Petru cu cheile în mână, trebuie în primul rând să ne amintim și să preamărim mărturisirea lui hotărâtoare a dumnezeirii lui Iisus Hristos. Iar în al doilea rând, în fața Sfântul Apostol Petru, care ține în mână cheile, noi trebuie să vedem chipul sau simbolul stăpânirii bisericești, care are împuternicire de la Domnul nostru Iisus Hristos să lege și să dezlege, să ierte și să nu ierte, să deschidă și să închidă intrarea în Biserica. (Mt. XVIII, 17).
Biserica leagă, spune fericitul Augustin, și Biserica dezleagă. Biserica întemeiată pe piatra cea din capul unchiului (1), adică pe Domnul nostru Iisus Hristos (Efes. II, 20) leagă și dezleagă; să se înfricoșeze deci și cei legați și cei dezlegați; cei dezlegați să nu cadă iar sub aceeași osândă, iar cei legați să nu rămână în aceiași stare pentru totdeauna, având în vedere că în afara de Biserica nu se poate primi dezlegare. (2)
(1) În contextul de mai sus, termenul „<unchi>” se referă la „bunicul”. Expresia „piatra cea din capul unchiului” este o metaforă folosită pentru a desemna o bază solidă sau un fundament stabil, care în acest caz este reprezentat de Domnul Iisus Hristos, așa cum este menționat și în Efeseni 2:20. Deci, „unchiul” este utilizat aici pentru a exprima ideea de strămoș, bunic, din care vine această piatră de temelie, care este Hristos.
(2) https://www.crestinortodox.ro/
Complexitate medie.