{"id":619,"date":"2022-10-20T11:48:16","date_gmt":"2022-10-20T08:48:16","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/?p=619"},"modified":"2023-11-30T15:07:14","modified_gmt":"2023-11-30T13:07:14","slug":"mona-lisa-gioconda-cod-produs-0-38","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/2022\/10\/20\/mona-lisa-gioconda-cod-produs-0-38\/","title":{"rendered":"Mona Lisa (Gioconda) – Cod produs: 0.38"},"content":{"rendered":"
\"Mona<\/a>

Mona Lisa (Gioconda) – Cod produs: 0.38<\/p><\/div>\n

Gioconda (\u00een italian\u0103 La Gioconda, \u00eensemn\u00e2nd vesel) sau Mona Lisa este o pictur\u0103 celebr\u0103 a lui Leonardo da Vinci, realizat\u0103 \u00een anii 1503-1506, reprezent\u00e2nd o femeie cu expresie g\u00e2nditoare \u0219i un sur\u00e2s abia schi\u021bat. Mona este prescurtarea cuv\u00e2ntului Madonna (Doamna). Este considerat\u0103 cea mai renumit\u0103 oper\u0103 din istoria picturii. Pu\u021bine alte tablouri au fost at\u00e2t de mult reproduse sau discutate. \u00cen prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atrac\u021bia principal\u0103 pentru orice vizitator.
\nEste vorba de o pictur\u0103 \u00een ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 53 x 77 cm. Natura imaginii redate a f\u0103cut subiectul a nenum\u0103rate interpret\u0103ri. \u00cen general, se poate spune c\u0103 vivacitatea \u0219i ambiguitatea fizionomiei Giocondei se datoreaz\u0103 procedeului de pictur\u0103 \u201esfumato\u201d, d\u00e2nd tabloului un aer misterios. Caracteristica principal\u0103 a portretului este sur\u00e2sul enigmatic. Sigmund Freud a interpretat acest sur\u00e2s ca simbol al atrac\u021biei erotice a lui Leonardo fa\u021b\u0103 de mama sa (Complex Oedip). Identitatea personajului portretizat nu este \u00eenc\u0103 sigur\u0103, de\u0219i recent cercet\u0103torul Giuseppe Pallanti din Floren\u021ba tinde s\u0103 confirme afirma\u021bia lui Giorgio Vasari, dup\u0103 care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membr\u0103 a micii nobilimi rurale din Toscana. Cercet\u0103ri anterioare ajunseser\u0103 la concluzia c\u0103 portretul ar reda figura unei \u00eenst\u0103rite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al c\u0103rei nume ar explica \u0219i a doua denumire a tabloului.<\/p>\n

Pictura reprezint\u0103 unul din primele portrete pe fondul unui peisaj imaginar. O caracteristic\u0103 interesant\u0103 este c\u0103 fundalul nu este uniform, partea din st\u00e2nga este evident la un nivel mai jos dec\u00e2t \u00een dreapta, fiind probabil ad\u0103ugat\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een cursul realiz\u0103rii compozi\u021biei. Tabloul a fost restaurat \u00een mai multe r\u00e2nduri. Analizele cu raze R\u00f6ntgen au revelat \u00eenc\u0103 trei straturi de pictur\u0103 sub cel vizibil.<\/p>\n

Istoria tabloului este plin\u0103 de peripe\u021bii. Leonardo era foarte ata\u0219at de el \u0219i \u00eel purta totdeauna cu sine \u00een c\u0103l\u0103torii, inclusiv atunci c\u00e2nd regele Francisc I l-a invitat \u00een 1516 s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Fran\u021ba, \u00een castelul din Amboise. Regele i-a cump\u0103rat tabloul, care a fost expus mai \u00eent\u00e2i la palatul Fontainebleau, mai t\u00e2rziu la Versailles. Dup\u0103 Revolu\u021bia Francez\u0103 este expus la Luvru, Napoleon Bonaparte l-a luat pentru propriul s\u0103u dormitor, apoi a revenit la muzeul Luvru. \u00cen timpul R\u0103zboiului franco-prusac din 1870-1871 a stat ascuns \u00eentr-un loc necunoscut. \u00cen ziua de 22 august 1911 se constat\u0103 dispari\u021bia tabloului din muzeu. Poetul Guillaume Apollinaire este suspectat de furt \u0219i arestat, iar \u00een ziua de 7 septembrie este interogat \u0219i Pablo Picasso, dar ambii sunt elibera\u021bi din lips\u0103 de dovezi. S-a descoperit c\u0103 un angajat de la muzeul Luvru, de origine italian\u0103, Vincenzo Perugia, convins c\u0103 tabloul apar\u021bine Italiei, l-a furat purt\u00e2ndu-l sub manta la ie\u0219irea din muzeu. A fost descoperit c\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103-l v\u00e2nd\u0103 unui negustor de opere de art\u0103 din Floren\u021ba. Dup\u0103 ce a fost expus \u00een principalele ora\u0219e ale Italiei, revine la Luvru \u00een 1913. \u00cen 1956, partea inferioar\u0103 a tabloului sufer\u0103 daune serioase \u00een urma unui atentat cu o solu\u021bie acid\u0103, iar c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu un vizitator a aruncat \u00een el o piatr\u0103. \u00cen prezent se afl\u0103 protejat sub o sticl\u0103 incasabil\u0103. \u00cen anul 1962 a fost expus \u00een America la New York \u0219i Washington, D.C., iar \u00een anul 1974 la Tokyo \u0219i Moscova.<\/p>\n

Influen\u021be
\n\u00cen epoca modern\u0103, arti\u0219tii avangardi\u0219ti au utilizat des motivul acestei picturi, realiz\u00e2nd chiar varia\u021bii caricaturale ale acesteia. Printre cele mai notabile este cea suprarealist\u0103 a lui Salvador Dal\u00ed, intitulat\u0103 Autoportret ca Mona Lisa, care a ad\u0103ugat must\u0103\u021bi chipului femeii.<\/p>\n

La Muzeul Prado a fost descoperit\u0103 o copie a acestei picturi. Conform exper\u021bilor, acest tablou a fost pictat tot \u00een secolul al XVI-lea de unul din discipolii lui Leonardo da Vinci. (Wikipedia.org)<\/p>\n

Pe forumul nostru, Rogoblen, am g\u0103sit informa\u021bii in plus (https:\/\/www.rogoblen.ro\/forum\/viewtopic.php?f=76&t=2137&hilit=gioconda&start=10) informa\u021bii pe care le copii si aici.<\/p>\n

Cunoscut\u0103 \u0219i ca „Gioconda”, Mona Lisa este un portret, dat\u00e2nd din secolul al XVI-lea, pictat in ulei, de c\u0103tre Leonardo di ser Piero da Vinci, \u00een timpul Rena\u0219terii, pe un panou din lemn de plop (77 x 53 cm), element popular \u00een r\u00e2ndul arti\u0219tilor din Floren\u021ba, Italia. T\u0103iat dintr-o bucat\u0103 masiv\u0103 \u0219i nep\u0103str\u00e2nd urma vreunei unelte de fasonare, lemnul are o calitate excep\u021bional\u0103. Pe revers, conserv\u0103 semnele unei str\u0103vechi h\u00e2rtii de r\u0103mare, care au fost r\u00e2c\u00e2ite. In 1951, tabloul a fost dotat cu un sa\u0219iu de stejar.<\/p>\n

Potrivit celei mai r\u0103sp\u00e2ndite ipoteze, modelul tabloului se numea Lisa Gherardini, n\u0103scut\u0103 in 1479, la Floren\u021ba. Vl\u0103star al unei familii modeste, ea s-a c\u0103s\u0103torit la v\u00e2rsta de 16 ani cu fiul unui negustor de p\u00e2nzeturi, el \u00eensu\u0219i negu\u021b\u0103tor, Francesco di Bartolomeo del Giocondo, \u0219i i-a d\u0103ruit trei copii. C\u00e2nd, in 1503, Francesco del Giocondo s-a mutat \u00eentr-o locuin\u021b\u0103 mai spa\u021bioas\u0103 pe Via del Stufa \u0219i a decis s\u0103 realizeze un portret al so\u021biei sale, s-a orientat c\u0103tre Leonardo da Vinci. Francesco nu si-a primit niciodat\u0103 lucrarea comandat\u0103. Dup\u0103 studierea am\u0103nun\u021bit\u0103 a straturilor tabloului \u0219i descoperirea valurilor ata\u0219ate de gulerul corsajului Lisei, \u00eentunecate \u0219i aproape imperceptibile din cauza vernis\u0103rilor succesive aplicate de marele pictor, s-a impus o interpretare care a f\u0103cut carier\u0103: „Valul cenu\u0219iu transparent era purtat \u00een acest fel de c\u0103tre femeile gravide sau care n\u0103scuser\u0103 de cur\u00e2nd”, spune Bruno Mottin, conservator la Centrul de Studiere \u0219i Restaurare al Muzeelor Fran\u021bei.<\/p>\n

Potrivit cercet\u0103torului, tabloul ar comemora na\u0219terea celui de-al doilea fiu (Andrea) al Monei Lisei. In aceasta situa\u021bie, enigmaticul sur\u00e2s ar fi, de fapt, un z\u00e2mbet al maternit\u0103\u021bii \u00eemplinite. In realizarea acestui element al portretului, s-a identificat \u00eentrebuin\u021barea faimoasei tehnici sfumato – efectul de transparen\u021ba al maestrului. Altfel spus, un mod unic de a picta o „absenta prezenta”.<\/p>\n

Tabloul a r\u0103mas \u00een colec\u021biile regale franceze de la \u00eenceputul secolului al XVI-lea pana \u00een 1793, an ce coincide cu inaugurarea celebrului Muzeu Central al Artelor de la Luvru. Sub Ludovic al XIV-lea a fost ad\u0103postit la Versailles, iar in timpul Primului Imperiu s-a aflat la Tuileries. Dup\u0103 Restaura\u021bie, a continuat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Luvru \u021bi s\u0103 se afirme drept piesa de rezistenta a colec\u021biilor na\u021bionale franceze. Studiat\u0103 cu lupa de istorici \u0219i copiat\u0103 cu fervoare de pictori consacra\u021bi \u0219i de ucenici de-ai lor, Gioconda a devenit cu adev\u0103rat celebr\u0103 la nivel mondial dup\u0103 furtul din 21 august 1911, c\u00e2nd un pictor italian cam lunatic – Vicenzo Peruggia – a subtilizat-o ca s-o aduc\u0103 \u00een \u021bara de origine a creatorului \u0219i a modelului s\u0103u, Italia. In prezent, Gioconda poate fi admirat\u0103 la Luvru.<\/p>\n

\"\"

Mona Lisa – Leonardo da Vinci<\/p><\/div>\n

Ini\u021bial, goblenul se lucra at\u00e2t \u00een pas de goblen clasic (fa\u021ba si m\u00e2inile) c\u00e2t \u0219i \u00een pas italian (norvegian dup\u0103 al\u021bii). \u021ain\u00e2nd cont de dimensiuni (29 x 42 cm), asta \u00eensemn\u0103 ca era lucrat foarte repede.
\n\u00centruc\u00e2t tabloului ii lipsea fine\u021bea, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 modificam modelul de goblen \u0219i astfel am ajuns la varianta actual\u0103 unde \u00eentreg tabloul este lucrat doar \u00een punct clasic de goblen.<\/p>\n

Daca dori\u021bi s\u0103 afla\u021bi mai multe referitor la punctul italian\/norvegian, accesa\u021bi: https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/2022\/10\/18\/punctul-de-goblen-italian-norvegian\/<\/p>\n

\u0218i ca s\u0103 \u0219i z\u00e2mbim:<\/p>\n

\"Gioconda

Gioconda cu pisica<\/p><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gioconda (\u00een italian\u0103 La Gioconda, \u00eensemn\u00e2nd vesel) sau Mona Lisa este o pictur\u0103 celebr\u0103 a lui Leonardo da Vinci, realizat\u0103 \u00een anii 1503-1506, reprezent\u00e2nd o femeie cu expresie g\u00e2nditoare \u0219i un sur\u00e2s abia schi\u021bat. Mona este prescurtarea cuv\u00e2ntului Madonna (Doamna). … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11,4,5],"tags":[245,244,3,243,246,237,238,39],"class_list":["post-619","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-amintiri","category-goblen","category-lucru-de-mana","tag-da-vinci","tag-gioconda","tag-goblen","tag-mona-lisa","tag-punct-goblen","tag-punct-italian","tag-punct-norvegian","tag-rogoblen"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/619","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=619"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/619\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1939,"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/619\/revisions\/1939"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=619"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=619"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.rogoblen.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=619"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}