Jalea măgarului

Jalea măgarului

Jalea măgarului

Jalea măgarului

Vai, de ce nu mi-ați spus, de ce nu mi-ați spus
Cã pe spatele meu adineaori călărea chiar Isus
Aș fi mers mai țanțoș, ridicând copita’n sus
Și ce lin, fără să sar, L-aș fi dus!
De unde era eu să știu
Că port în spate asemenea Fiu?
Tare m’am mirat văzând haine’ntinse să le trec,
Bãnuiam că-s pentru mine, pentru falnice urechi!
Vai mie, nemernic ce-am fost și sec!
Fala mă facu să nu simt coapsele Cui mă petrec.
Ah, de ce nu mi-ați spus, de ce nu mi-ați spus
Cã purtai sfânta povară adineaori pe Isus?
Cât de lin și ușurel, fără salturi, L-aș fi dus!

Paul Sterian

O lecție despre modestie pe care bunii noștri ne-o predau pe prispa casei, seara. Reacția măgarului când află că nu pe el îl întâmpinau cu frunze de finic cei din cetate și nu în cinstea lui se aruncau haine pe jos ca să calce pe ele.

Acest articol a fost publicat în Amintiri și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *