Carmen este o vestită țigancă din opera cu același nume a lui Bizet, libret realizat după romanul lui Prosper Mérimée.
Acțiunea nuvelei și operei se petrece în fosta fabrică de tutun din Sevilla (Real Fábrica de Tabacos, azi universitate), unde (în nuvela lui Prosper Merimee din 1847) subofițerul Don Jose s-a îndrăgostit de frumoasa țigancă Carmen. Nuvela a stat apoi la baza libretului operei lui Bizet, Carmen.
Actul I
Într-o piață din Sevilla, soldații se amuză pe seama trecătorilor. Le trezește interesul frumoasa Micaëla, o tânără de la țară, venită să-și caute iubitul, pe Don José. Apar muncitoarele de la manufactura de tutun. Între ele se remarcă senzuala Carmen, care încearcă să-l provoace pe Don José. Întâlnirea Micaëlei cu Don José prilejuiește rememorarea amintirilor legate de satul lor natal. La manufactură izbucnește un scandal, ce culminează cu arestarea lui Carmen. Ea îl vrăjește pe Don José și, în schimbul promisiunilor de a-l reîntâlni, acesta o ajută să fugă.
Actul II
La hanul lui Lilas Pastia se întâlnesc, pentru a petrece, țigani și contrabandiști. Apariția toreadorului Escamillo le stârnește entuziasmul. Cucerit de farmecul frumoasei Carmen, Escamillo îi propune să-l urmeze; ea îl așteaptă însă pe iubitul ei, Don José. Acesta vine, iar Carmen cântă și dansează pentru el. Conjunctura nu-i permite lui Don José să se mai întoarcă la garnizoană, fiind nevoit să se alăture contrabandiștilor.
Actul III
Don José regretă că a dezertat, constatând, în plus, că nici Carmen nu-l mai iubește. Aceasta își ghicește în cărți, de unde află că va muri curând. Micaëla îi aduce lui Don José vestea iminentei morți a mamei sale. El va trebui să plece, chinuit însă de gândul că, între timp, Carmen se îndrăgostise de Escamillo.
Actul IV
Înainte de începerea coridei, Carmen și Escamillo își mărturisesc iubirea, în timp ce Don José, ascuns, îi urmărește. Cu toate insistențele lui Don José, Carmen refuză categoric să-l urmeze, iar el, înnebunit de gelozie, o ucide.
Pictura după care s-a realizat modelul de goblen Carmen a fost atribuit lui Jean Baptiste Camille Corot. Frunzărind internetul cu răbdare, din păcate nu am găsit nici o lucrare de- a lui Corot care sa certifice acest lucru. Într-adevăr, Corot are câteva lucrări ce reprezintă cate o țigancă, dar nu și pe cea ce mai jos.
Carmen – eroina roman si opera
Prima varianta de goblen nu m-a satisfăcut, așa ca acest model de goblen a fost si el reconfigurat precum se vede mai jos. Este de altfel varianta actuală, unul din modelele de goblen cu vandabilitate ridicata, preferat de multe românce.
Goblenul reprezintă o tânără brunetă cu păr închis la culoare, cu sprâncene și gene bine conturate. Pe părul lung poartă o eșarfă roșie. Este îmbrăcată cu o rochie neagră tivită cu paspoal roșu, cambrată până la bust și închisă cu șiret, în timp ce bluza este albă, cu danteluță fină la decolteu și mânecile ușor bufante.
Carmen poartă cercei mari și salbă cu galbeni din aur.
Fundalul este pictat cu acul în tonuri de maron, realizând un halo de lumină in spatele eroinei.
Carmen – Cod produs: 0.11
Nu mă pot abține să nu aduc aici două din ariile mele preferate din această operă.
Când ostașii o întreabă pe Carmen când îi va iubi, răspunsul ei este: L’amour est un oiseau rebelle. Piesa este cunoscuta și sub numele de Habanera. Este o melodie romantică și tragică de dragoste în același timp, pusă pe ritmul unei habanere.
In actul II, la Hanul lui Lilas Pastia, Carmen și prietenii ei, Mercedes și Frasquita, socializează cu câțiva soldați când luptătorul victorios, Escamillo, sosește. El cânta, Votre toast, je peux vos le rendre (Toreador), Escamilo încearcănd să surprindă inima lui Carmen.