Rondelul rozelor ce mor
E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini, și mor și-n mine –
Si-au fost atât de viată pline,
Și azi se sting așa ușor.
În tot, se simte un fior,
O jale e în orișicine.
E vremea rozelor ce mor –
Mor în grădini, și mor și-n mine.
Pe sub amurgu-ntristător,
Curg vălmășaguri de suspine,
Si-n marea noapte care vine,
Duioase-și pleacă fruntea lor –
E vremea rozelor ce mor.